Statutul comunei

APROBAT

prin Decizia nr. 13/1

din 26.12.2011

Art.1 Prezentul statut este aprobat de către Consiliul comunal Ratuş în temeiul art. 14 lit. m) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 „Privind administraţia publică locală” şi Legii Republicii Moldova nr.432-XIII din 19.04.1995 „Privind statutul- cadru al satului (comunei), oraşului (municipiului)”.

Prezentul statut reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţilor admnistraţiei publice locale din comuna Ratuş.

Art. 2 Conform Legii Republicii Moldova nr. 764-XV din 27.12.2001 „Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova”, comuna Ratuş este unitate administrativ- teritorală de nivelul întîi din componenţa raionului Teleneşti.

Art.3 Localitatea de reşedinţă a unităţii administrativ-teritoriale este satul Ratuş. Schimbarea localităţii de reşedinţă se stabileşte prin lege.

La rîndul său, în componenţa comunei Ratuş intră localitatăţile Mîndra, Zăicani, Zăicanii Noi şi Sărătenii Noi.

a)   Date generale: Comuna Ratuş este situată la 47.538453 – latitudine nordică şi 28.504436 – longitudine estică, având o suprafaţă de aproximativ de 20.93 kilometri pătraţi, fiind cuprinsă într-un perimetru de 24.19 km.

Anul atestării Primăriei comunei Ratuş este 1992. Primăria Ratuş este o unitate administrativ-teritorială de bază, din componenţa căreia fac parte 5 (cinci) sate aparţinătare (în două aşezări).: Sărătenii Noi – întemeiat la începutul sec XX; Zăicani – întemeiat pe la mijlocul sec. XVIII ; Zăicanii Noi – întemeiat la începutul sec. XX; Ratuş – fondat în 1908; Mîndra – fondat 1817. Satele din comună sunt situate intre ele la distanţa de 2-5 km. Sediul primăriei este în satul Ratuş, situat în partea centrală a raionului Teleneşti, la 13 km de la centrul raional, comuna Ratuş este legată direct cu traseul naţional Chişinău – Bălţi, centru raional şi de teritoriile comunelor/satelor raionului Teleneşti, megieşindu-se cu moşiile satelor: la vest – Verejeni (3 km), la nord – Chiţcanii Noi (4 km), la sud – Coropceni (7 km) şi la est – Sărătenii Vechi (4 km). Accesul la satele aparţinătoare, se realizează prin drumuri raionale şi locale. Satul Ratuş e aşezat pe ambele părţi ale traseului naţional Chişinău – Bălţi, la o distanţă de 78 km de Chişinău şi 55 km faţă de or. Bălţi. Deci, faţă de autostrăzi satul are o aşezare foarte avantajoasă, fiind situat chiar la intersecţia traseului naţional auto de importanţă raională Teleneşti – Chiţcani. Faţă de traseul feroviar comuna are o poziţie mai puţin avantajoasă, deoarece cele mai apropiate staţii de cale ferată Bălţi şi Rogojeni sunt la o distanţă de 55 km de la sat. Faţă de aeroportul internaţional Chişinău satul e situat la aproximativ 100 km. Cele mai apropiate puncte vamale de graniţă spre vest sunt Unghenii şi Sculenii. Cel mai apropiat centru industrial, comercial şi cultural e oraşul Orhei, situat la circa 32 km de la sat.

Trama stradală urmăreşte aspectul şerpuit al străzilor ce urmăresc văile din vetrele satelor, uliţele din satele aparţinătoare şi satul reşedinţă ilustrând amplasarea gospodăriilor în baza unei parcelări din trecut, gândită unitar în zonă. Localităţile sunt străbătute de un traseu stradal principal, ce continuă în extravilan şi fac legătura cu localităţile vecine. Tot teritoriul comunei Ratuş cuprinde 2106 ha, avînd o formă aproximativ dreptunghiulară cu lungimea de aproximativ 8 km şi lăţimea de aproximativ 2,7 km cu întindere de la nord spre sud. Teritoriul comunei e situat în valea rîului Ciuluc.

Din punct de vedere al încadrării în reţeaua de localităţi a raionului Teleneşti, comuna Ratuş se afla situata în partea sud-estică, înscriindu-se în categoria localităţilor mici, cu o funcţie preponderent agricolă, având un rol minor în raport cu celelate localităţi din zonă.

b)     Potenţialul uman al comunei Ratuş constituie circa 1906 persoane (Ratuş – 956 oameni, s. Mîndra – 352 oameni, s. Zăicani – 282 oameni, s. Zăicani Noi – 161 oameni, s. Sărătenii Noi – 155 oameni) care locuiesc în 721 de gospodării casnice / familii, dintre care circa 1900 sau 99,69% constituie moldovenii (românii), 3 – ucrainenii, 2 – ruşii, 1- lituanian (situaţia la 01 ianuarie 2011). Din punct de vedere confesional religios, practic 100% din locuitori sunt creştini ortodocşi. În perioada 2006 – 2010, populaţia a scăzut lent, după anul 2010 înregistrându-se o creştere destul de mică. Explicaţia scăderii numărului populaţiei se regăseşte atât în aportul demografic, cât şi în evoluţia migrării către centrele raionale sau în afara hotarelor ţării.

c) Capacitatea instituţională: Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comună sunt: Consiliul Comunal Ratuş – ca autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local şi primarul- ca autoritate reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi executivă a Consiliului Local, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Atribuţiile acestora sunt prevăzute de Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 „Privind administraţia publică locală”. Autorităţile administraţiei publice locale funcţionează în sediul primăriei comunei Ratuş, satul Ratuş raionul Teleneşti, MD-5829, tel. primar – 71-4-60, secretar, asistent social – 71-2-43; contabilitate, serviciu în percepere fiscală – 71-2-40; serviciul reglementării regimului funciar – 71-4-41.

În competenţa proprie unităţii administrativ – teritoriale de nivelul întîi intră :

  1. dezvoltarea sa social-economică, amenajarea teritoriului şi urbanistica;
  2. construirea şi întreţinerea, în limitele localităţii, a drumurilor, străzilor, podurilor locale şi gestionarea circulaţiei rutiere;
  3. gospodăria comunală, transportul  auto de călători, transportul electric  urban, autogările şi staţiile auto, în perimetrul său;
  4. construcţia, întreţinerea  şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de epurare a apei, salubrizarea localităţii, gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere, în condiţiile legii;
  5. acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerelor familii şi  familiilor cu mulţi copii, mamei şi a drepturilor copilului, persoanelor în etate şi solitarilor, în partea ce nu intră în competenţa altor  autorităţi;
  6. instituţiile de învăţămînt şcolar şi extraşcolar, primar, general obligatoriu, alte instituţii care deservesc populaţia localităţii respective;
  7. instituţiile şi activităţile publice culturale (cămine şi case de cultură, alte aşezăminte culturale);
  8. bibliotecile;
  9. cultura fizică şi sportul, amenajările şi localurile sportive;
  10. activităţile pentru tineret la nivel local;
  11. desfăşurarea întrunirilor;
  12. protecţia consumatorului;
  13. organizarea comerţului cu amănuntul;
  14. înregistrarea şi evidenţa gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), asociaţiior acestora;
  15. gestionarea patrimoniului public local, altul  decît cel raional;
  16. apărarea împotriva incendiilor;
  17. parcurile şi spaţiile verzi;
  18. protecţia solului, plantelor, animalelor  şi alte măsuri de protecţie a mediului;â
  19. relaţiile funciare,  atribuirea de terenuri pentru construcţii de locuinţe şi pentru alte scopuri;
  20. întreţinerea cimitirelor

Consiliul Comunal Ratuş constituit la data de  iunie 2011 este format din 11 consilieri aleşi. Structura politică a Consiliului comunal Ratuş este următoarea: ;

– Partidul Democrat din Moldova – 6 consilieri;

– Partidul Liberal Democrat din Moldova – 3 consilieri;

– Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 1 consilier;

– Partidul Naţional liberal – 1 consilier.

Consiliul comunal poate avea în competenţă proprie şi alte atribuţii în condiţiile legii .

În competenţa Consiliului local statul deleagă:

protecţia socială a populaţiei, inclusiv a populaţiei afectate de şomaj;

igiena publică;

exploatarea şi protecţia subsolului, în condiţiile legii, respectarea regimului de gestionare a zonelor de protecţie şi a zonelor sanitare;

menţinerea ordinii publice şi ocrotirea ordinii de drept;

unele măsuri privind activitatea administrativ-militară, de pregătire pentru mobilizare şi de mobilizare, alte activităţi prevăzute de legislaţie în domeniul apărării naţionale;

protecţia civilă.

Primăria este structura funcţională care asistă primarul în exercitarea atribuţiilor sale legale. Conform statelor de personal,sînt aprobate 4 unităţi de funcţionari publici, inclusiv:

Secretar 1

Contabil-şef 1

Specialist pentru reglementarea regimului funciar 1

Specialist pentru percepere fiscală 1

d) Starea mediului ambiant. Relieful este în general plan, sub formă de câmpie, aflată la 40-45 metri altitudine, prezentând forme de microrelief. Teritoriul comunei e situat în valea rîului Ciuluc. Jumătatea sudică a comunei, aşezată in partea dreaptă a Ciulucului are un teritoriu deluros cu ponoare, dealuri, rîpi unde se manifestă intens eroziunile şi alunecările de teren. Aici sunt situate satele Zăicani, Zăicani Noi şi Sărătenii Noi. Partea nordică a comunei e situată în stînga Ciulucului şi are un relief relativ neted, cuprinzînd lunca rîului şi o cîmpie puţin înclinată spre Ciuluc şi rîul Răut. Partea sudică fiind parţial împădurită face parte din zona de silvostepă, iar partea nordică e aşezată în stepă tipică.

Teritoriul fiind caracterizat prin aşezări relativ compacte, cu străzi care urmăresc curbele de nivel unde platoul este denivelat. Pe raza comunei Ratuş nu există obiective turistice de importanţă majoră. Însă, dat fiind suprafata mare împadurita şi nelocuită (cca 23% din suprafaţa totală a comunei) fauna de pe raza comunei reprezintă un important bun natural, exploatabil din punct de vedere turistic. Un element constitutiv al panoramei peisagistice sunt văile.

e) Infrastructura socială       aspectul comunei este de tip adunat, fiecare sat având o zonă centrală proprie ce comasează clădirile cu funcţiune de utilitate publică: biserica, gimnaziul, oficiu poştal, primăria, baruri, magazine; unităţile de producţie agricolă sau de prelucrare fiind de regulă în afara vetrei satului. În cadrul comunei se găsesc: o bibliotecă publică (este gazificată), 3 centre medicale (doua fiind gazificate), 2 case de cultură (una din ele fiind gazificată), şcoală primară şi gimnaziu ( care se încălzesc cu gaze naturale), 2 biserici (una fiind ăn construcție). În localitate nu există filiale sau reprezentanţe ale băncilor. O dată în lună vine reprezentantul Băncii de Economii din satul Verejeni, raionul Teleneşti. Precum, nu există nici, Asociaţii de Economii şi Împrumuturi, au fost două dar s-au lichidat, din lipsă de activiate. În comuna Ratuș există oficiu poştal, care funcţionează în regim normal. În localitate activează Asociaţia Utilizatorilor de Gaze Naturale şi Asociaţia Consumatorilor de Apă Potabilă, care se ocupă cu aprovizionarea de gaze naturale, şi, respectiv, reparaţia apeductului şi aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei.

Aproximativ 183 (25,38%) de gospodării sunt aprovizionate cu gaze naturale, 297 (41,19) înzestrate cu apeduct, 385 (53,40%) conectate la reţeaua telefonică şi 100% gospodării conectate la reţeaua electrică. În cadrul comunei Ratuş nu putem vorbi de un sistem centralizat de alimentare cu apă, populaţia deservindu-se prin soluţii improvizate şi partiale, precum şi fântâni de adâncime. Reţeaua de canalizare şi epurare a apelor reziduale nu există.

f) Economia locală la nivelul comunei Ratuş, terenurile arabile şi păşunile constituie singurele bogăţii naturale. Atât potenţialul economic, cât şi structurile economice existente pentru valorificarea acestuia sunt modeste, dominant agricole, ceea ce conferă comunei Ratuş un suport redus de dezvoltare în perspectivă. Această situaţie se amplifică prin pozişia localităţii într-o zonă caracterizată prin importante disfuncţionalităţi demografice, economice, sociale şi de echipare, din care derivă sau prin care se explică fenomenul de sărăcire a populaţiei.

Teritoriul comunei se caracterizează prin altitudini variate, cu teritoriu deluros cu ponoare, dealuri, rîpi si câmpie. Aşadar, teritoriul comunei Ratuş, aşezat la marginea Codrilor, prezintă în miniatură Moldova de silvostepă. Datorită cadrului natural activităţile umane specifice sunt: agricultura, şi rar pomicultura şi viticultura. Suprafaţa comunei este de 2106 ha, dintre care, 1500 ha teren agricol (838 ha teren arabil).

În comuna se găsesc 196 de agenţi economici: 183 de gospodării casnice ţărăneşti şi în rest – prestatori de servicii cum ar fi: educaţionale, medicale, aprovizionarea cu produse alimentare.

În unitatea administrativ – teritorială Ratuş activează următorii agenţi economici cu specific agricol şi comercial :

  • Î.I. „Ecaterina Petrache”
  • Î.I. „Iurcu Nina”
  • I.I. „MACOJPET”
  • ASECOP Sărătenii Vechi
  • I.I.„Vasile  Slobodeniuc”
  • Î.I „Pavlov Elena”
  • Î.I. „Ciobanu Petru”
  • I.I. „Chiorescu Sergiu”
  • SRL „VC-Saturn-13”
  • SRL „Vipasev”
  • SRL  “Prosperitate”
  • SRL  “Virolond-Agro”
  • S.A. “Avicola-Băneşti”
  • SRL “Sumatra”
  • S.A. “Fertilitate-BAS”

Starea mediului ambiant. Relieful este în general plan, sub formă de câmpie, aflată la 40-45 metri altitudine, prezentând forme de microrelief. Teritoriul comunei e situat în valea rîului Ciuluc. Jumătatea sudică a comunei, aşezată in partea dreaptă a Ciulucului are un teritoriu deluros cu ponoare, dealuri, rîpi unde se manifestă intens eroziunile şi alunecările de teren. Aici sunt situate satele Zăicani, Zăicani Noi şi Sărătenii Noi. Partea nordică a comunei e situată în stînga Ciulucului şi are un relief relativ neted, cuprinzînd lunca rîului şi o cîmpie puţin înclinată spre Ciuluc şi rîul Răut. Partea sudică fiind parţial împădurită face parte din zona de silvostepă, iar partea nordică e aşezată în stepă tipică.

Teritoriul fiind caracterizat prin aşezări relativ compacte, cu străzi care urmăresc curbele de nivel unde platoul este denivelat. Pe raza comunei Ratuş nu există obiective turistice de importanţă majoră. Însă, dat fiind suprafata mare împadurita şi nelocuită (cca 23% din suprafaţa totală a comunei) fauna de pe raza comunei reprezintă un important bun natural, exploatabil din punct de vedere turistic. Un element constitutiv al panoramei peisagistice sunt văile.

Art. 4 În temeiul prevederilor Legii nr. 436-XVI din 28.12.2006 „Privind administraţia publică locală” şi Legii nr. 764-XV din 27.12.2001 „Privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova” comuna Ratuş este persoană juridică de drept public şi dispune, în condiţiile legii, de un patrimoniu distinct de cel al statului şi al altor unităţi administrativ-teritoriale, alcătuit din bunurile mobile şi imobile din domeniul public sau privat al comunei.

Art.5 Bunurile domeniului public de interes local sînt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile. Toate bunurile care aparţin comunei Ratuş sînt supuse inventarierii anuale, iar rapoartele asupra situaţiei lor se prezintă consiliului comunal. Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a comunei Ratuş se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor stabilite expres de lege.

Art. 6 Atribuirea sau schimbarea, în condiţiile legii, a denumirilor de străzi şi obiective de interes public local, se realizează prin deciziile Consiliului local, în urma obţinerii avizelor de la compartimentele de specialitate al aparatului primăriei.

Instituţiile de interes local se organizează de către consiliul local, la propunerea primarului, în domeniile de activitate descentralizate stabilite pentru unităţile administrativ-teritoriale de nivelurile întîi, în limita mijloacelor financiare disponibile.

Consiliul local poate decide contractarea anumitor servicii publice de interes local de la persoane fizice şi juridice de drept privat, în condiţiile legii.

Numirea şi eliberarea din funcţie în serviciile publice locale se fac de către conducătorii acestora în condiţiile legii;
Art.7 Pentru contribuţie deosebită în plan politic, economic, social, cultural sau persoanelor importante pentru comunitate se acordă titlul de “Cetăţean de Onoare” cu condiţia îndeplinirii următoarelor criterii:

– Reprezentarea demnă a intereselor generale ale colectivităţii în organele centrale şi locale ale puterii şi contribuţii personale la dezvoltarea unor obiective în interesul colectivităţii;
– Înfiinţarea unor agenţi economici sau contribuţii personale deosebite la dezvoltarea celor existente cu rezultate favorabile în valorificarea potenţialului economic şi a forţei de muncă în localitate;
– Înfiinţarea unor obiective de interes naţional sau contribuţii deosebite pentru dotarea şi modernizarea celor existente;

– Lucrări deosebite în domeniul artelor şi culturii, contribuţii personale în înfiinţarea unor instituţii culturale sau dotarea şi dezvoltarea celor existente în localitate.
– Activitate, rezultate în muncă, contribuţie la afirmarea principiilor democraţiei, respectarea drepturilor omului, afirmarea valorilor culturii naţionale

Persoanele cărora li s-a acordat titlul de “Cetăţean de Onoare” beneficiază de dreptul de a fi înscris în Cartea de Onoare a Consiliului Local cu înmînarea diplomei “Cetăţean de Onoare”.
Retragerea titlului “Cetăţean de onoare” se face la propunerea primarului pentru faptele care aduc prejudicii demnităţii şi prejudicii colectivităţilor, intereselor econmice, sociale şi culturale.

Conferirea şi retragerea titlului se efectuiază prin decizia consiliului local, la propunerea primarului.

Art. 8 Consiliul comunal în condiţiile legii poate stabili relaţii de colaborare, cooperare cu alte autorităţi ale administraţiei publice de alt nivel în probleme de interes comun.

Comuna Ratuş în condiţiile legii poate stabili relaţii de colaborare, cooperare, social–economică şi prietenie cu localităţile similare din străinătate sau asociere cu agenţii economici din ţară şi străinătate în scopul protecţiei sau promovării unor interese comune.
Art.9 Cetăţenii comunei sînt în drept să participle la viaţa politică, economică, socială şi cultural- sportivă.

În problemele de importanţă deosebită pentru comună, populaţia poate fi consultată prin referendum local, organizat în condiţiile Codului electoral.

Consultarea cetăţenilor se efectuează şi prin adunări generale. Convocarea şi organizarea adunărilor generale se face de către primar sau Consiliul Local, care vor aduce la cunoştinţa locuitorilor scopul adunării, data şi locul în care va avea loc.

Adunarea populară este deliberativă dacă la ea participă majoritatea locuitorilor cu drept de voturi şi adoptă propuneri cu majoritatea de voturi ale celor prezenţi.

Desfăşurarea adunărilor, consultărilor, audierilor publice şi convorbirilor, precum şi toate propunerile se cosemnează într-un proces- verbal, care se remite primarului sau consiliului. Acesta din urmă examinează decizia adunării, vizată de primar şi emite pe marginea ei o decizie, pe care o aduce la cunoştinţa cetăţenilor în termen de 5 zile.
Art. 10 Statutul comunei intră în vigoare la data adoptării lui de către Consiliul Local. O copie de pe statut se remite Oficiului teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.

Reclame
Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: